Jurnalul idiotului de mine (4)

Când am împlinit 12 ani, mama mi-a cusut buzunarele uniformei. Inclusiv pe cele de la haină, ca să nu se interpreteze. Așa se făcea educație sexuală pe vremuri. Oare de ce mi-am amintit tocmai astăzi povestea asta? Mai ales că nici nu-i adevărată, chiar marți fiind.

Jurnalul idiotului de mine (3)

Orice s-ar spune, la serviciu nu-i ca acasă. În primul rând aici întâi vii și apoi pleci, pe când acasă e invers. N-o fi mare lucru, dar ceva-ceva tot e. În al doilea rând, acasă nu te plătește nimeni, ceea ce mi se pare o mare nedreptate, dacă nu chiar o discriminare. 

Jurnalul idiotului de mine (2)

Azi am învățat lucruri noi, despre care n-aș putea spune mai nimic, pentru că nu le-am reținut, așadar și mâine vor fi tot noi, lucrurile, ceea ce nu e de ici, de colo, firește. Am vorbit și la telefon, destul de mult. Nu știu cu cine și de ce, dar sper că am fost de folos.

Jurnalul idiotului de mine (1)

Tot ce pot să spun azi e că mi se pare că nu-i așa, chiar dacă eu cred cu convingere exact invers.