Undeva, într-un sat nu departe de Câmpulung. Dimineață de ianuarie, jumătatea anilor '90. Soarele stă să răsară dintre dealuri. Când ies din casă, gerul îmi lipește nările. O bucătărie cu intrare de afară, mică, dar primitoare. Aproape că ating tavanul cu creștetul capului. Soba cu plită răspândește o căldură molcomă, cu totul alta decât cea de calorifer. Bunica lui Vasile, scundă și puțin adusă de spate, trebăluiește fără grabă. Vene groase, albăstrui, îi traversează dosul palmelor. Moșul stă pe un scăunel rotund, cu trei picioare, lângă perete. Țepi rari și albi îi acoperă obrajii ridați.