[...]
În miezul verii, de Circovi, fost-am scurtat de cap la Mehadia, de gâdele comitelui Tihomir, un ulic ghebos, hirsut şi cu un picior mai scurt, dar iscusit ca nimeni altul în mânuirea securii herule. Din păcate, fost-am lăsat în urma celor şase atamani ai mei cărora li s-a hărăzit aceeaşi soartă, iar Vlastimir, gâdele, pesemne că ostenise ori poate că tăişul securii se ştirbise în armătura biogenică a vertebrelor cervicale ale lui Zal Duces, aşa că n-a izbutit să-mi reteze grumazul din prima lovitură. Am aflat-o mai târziu, din însemnările lui Zaharia Şonţul, trimis de Boris să se încredinţeze că despre mine era vorba, şi nu despre vreun impostor.
La Tibiscum, pe Tăpşanul Curbanului, fost-am sfârtecat de patru armăsari de Genucla. Roibi şi pintenogi, armăsarii, potenţaţi, întocmai unul cu altul până la cel din urmă fir de păr, cu piepturile largi şi picioarele vânjoase, pogani ca bourii din bucovinele Bârnovei. Nu pierdea niciun prilej pentru a se făli cu ei, dvornicul Ostromir, ba chiar şuşoteau temnicerii că aceasta fusese pricina pentru care mi se hărăzise o astfel de osândă. Fără caznă m-au spârcuit armăsarii, dar şi fără nicio grabă, cu mişcări dincolo de fire de egale, parcă anume potrivite. Prin urmare, am avut vreme destulă să simt cu de-amănuntul cum mi se crâmpoţeşte carnea în fâşii, cum se desprind muşchii de oase şi se răzleţesc mădularele cu mult înainte ca viaţa să-mi părăsească trupul. De aceeaşi soartă avea să aibă parte şi dvornicul, căci nu-mi place defel să rămân îndatorat, nici prietenilor, nici vrăjmaşilor.
În Anul Budurului Sâmcelat(1) am dat pace Ţaratului şi mi-am mutat zăvatul la miazăzi de Dunaris, în Confederaţie. Epicrates luase calea pribegiei dincolo de Pad, căutând adăpost sub poalele lui Sakura, mansa al Imperiului Mali, după ce Sfatul Exarhilor plecase urechea la clevetelile Diadohului Epirului, Dukas Teoforul, şi-l înscăunase Mare Arhonte pe Nikephoros Cercel. Poftind el a viețui numai eleni de sânge între hotarele ţării, Nikephoros trecuse de îndată la prigonirea tracilor şi sârbilor, cei mai mulţi dintre ei neozalmoxianişti, urgisindu-i ca nimeni altul, aşa că drujina mea a sporit, aproape peste noapte, la 600 de suflete. Din primăvară până-n iarnă, am hărţuit cu stăruinţă unităţile de lustraţie ale spătarilor, care băteau neîncetat drumurile Traciei, Dardaniei şi Illyriei, am izbit temutele tagmate adăpostite în dosul întăriturilor şi am hăcuit la grămadă stratioţi, dynatoi şi logoteţi, ba chiar şi pe unul dintre cei patru strategi ai lui Nikephoros, Archaelaos Lazovis, un agrian de pe Valea Strumei care se vânduse vrăjmaşilor.
De Ziua Blajinilor, perfidia şi trădarea m-au dat pe mâna eparhului Singidunumului, care n-a pregetat să mă tragă pe roată şi-apoi să mă spânzure, în faţa a câtorva mii de mărturisitori ai sfintei Ana din Asamo, strânşi cu de-a sila în Târgoviştea Lotrilor. Zaharia Şonţul a ţinut să mă vadă îndeaproape înainte de supliciu şi să schimbe câteva vorbe cu mine, iar odată coborât din ştreang, să se convingă cu propriii ochi că mă săvârşisem din viaţă. Mai mult chiar, a stăruit ca stârvul să-mi fie ars pe de-a-ntregul, aşa cum primise poruncă de la Boris, pe care Nikephoros nu-şi îngăduia neam să-l refuze. Dar nu mică i-a fost uimirea când a primit veste că, în vreme ce mi se împrăștia cenuşa în cele patru vânturi, eu pârjoleam staniştea de la Daosdava, în fruntea unei cente de Cuşme Verzi, alese pe sprânceană. În acea zi a început a prinde viaţă legenda mea, a despotului Muşana cel fără de moarte, ubicuul, menit să înturne tracilor vatra strămoşilor.
În anii care au urmat fost-am jupuit de viu la Helis, strivit de un ughkunt siberian la Serdica, din nou spânzurat, de această dată la Burdipta, sfâşiat de viezurşi la Odessos, lapidat la Porsulae, tăiat cu fierăstrăul la Ivenna, tras în ţeapă la Sicia și Pella şi fiert în ulei la Orestia. Aşadar, de treisprezece ori fost-am ucis şi tot de-atâtea ori apărut-am din nou.
(1) - 1520 d.î.S. (după întemeierea Sarmizegetusei)
[...]
Fragmentul face parte din volumul "Palimpsestul de la Colina cu Apendice", care poate fi comandat aici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu