primi de dimineață doi lei. Un leu de la mamă și un leu de la tată. Nici unul dintre ei nu știa ce făcuse celălalt. Când ajunse la chioșc, Giulica deschise pumnul și privi bancnotele cu drag. Ar putea cumpăra doi covrigi, suficienți ca să se sature, sau doar unul, cât să nu-i mai fie foame, păstrând un leu pentru a doua zi. Până să se hotărască, Duamna Cicilica de la Chioșc adună etichetele cu prețurile și puse altele. Doi lei un covrig. Giulica răsuflă ușurată, îi întinse cei doi lei și primi covrigul. Tocmai atunci trecea pe acolo Fleicuț, care îi smulse covrigul din mână și îi dădu în schimb o scatoalcă după ceafă. Giulicăi începură să-i curgă lacrimile și mucii. Curgeau și nu se mai opreau, de se făcu o baltă uriașă pe trotuar și nu se mai apropia nimeni de chioșc. Duamna Cicilica de la Chioșc dădu din umeri, acoperi deschizătura din geam cu cartonul pe care scria "Deschid când mă întorc" și plecă acasă.
Fleicuț o luase la fugă după ce înhățase covrigul, dar după câțiva pași își pierdu inexplicabil echilibrul și căzu în nas. Cremoane își retrase piciorul cu care îi pusese piedică, îl apăsă cu talpa bocancului pe încheietura mâinii, desprinse covrigul din încleștarea degetelor și se făcu nevăzut după colț. Venind din sens opus, Limbache Clănțan-Pitești îi luă de la gură covrigul lui Cremoane, tocmai când acesta voia să muște din el, și trecu mai departe. Văzând una ca asta, Garaplecuț înteți pedalatul, săltă bicicleta peste bordură și înșfăcă din zbor covrigul, numai că se izbi de stâlpul pentru afișe și-l scăpă în coada Câinelui Biopsie, care o tulise de-acasă, pentru că nu mai suporta pretenția de a lătra la toți străinii.
- Of, of! zise Măfutel Enea, care urmărise evenimentele de pe banca aflată la intrarea în parc. Cinci oameni și un câine au pierdut câte un covrig și numai unul a câștigat. Păi asta-i dreptate?
* Această proză este un link din hipertextul Razna pe ouate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu