Formel Țușcă

își puse laptopul într-o sacoșă de plastic, îndesă în geanta pentru laptop două dosare aflate în lucru, jumătatea de sandviș rămasă de la prânz, țigările, telefonul și becurile primite de la electricianul de întreținere, și se ridică de pe scaun.
- La revedere și da-v-aș clanță! zise Formel Țușcă, zâmbind.
- Clanță! răspunseră colegii de redacție, aproape în cor.
Când ajunse la ușă o deschise cu piciorul, ieși și începu să urce scările. La etajul trei își aduse aminte că uitase pe birou mouse-ul. Va trebui să ceară altul. Dădu din umeri și continuă să urce. La doi se întâlni cu șeful.
- 'trăiți, da-v-aș clanță! îl salută el. Șeful venea întotdeauna la sfârșitul programului și-i băga într-o ședință de două-trei ore pe cei pe care-i mai prindea la serviciu.
- Clanță! răspunse șeful, fără să-l privească.

La parter, Formel Țușcă alunecă pe-o flegmă și căzu pe spate. După culoare, părea a femeii de serviciu. De data asta reuși să-și înfigă bărbia în piept și nu se mai izbi cu capul de gresie, cum se-ntâmplase marți. Învățase șmecheria de la cumnată-sa, Lipa Țușcă. Așa evita ea upercuturile expediate de bărbatu-său. Ajuns în stradă, Formel Țușcă traversă carosabilul strecurându-se printre mașinile blocate în trafic și intră în supermarketul deschis de Viță într-unul dintre dormitoarele apartamentului. 

- Ți-au adus mă, cap de bou, salam d-ăla de-mi place mie? îl întrebă el pe vânzător.
- Au adus un căcat! Dar am primit de-ăsta! răspunse vânzătorul trântindu-i pe tejghea un dărab de culoare vineție. Are același gust, pentru că au angajat chimistul de la ăilalți!
- Bine, bagă unu'! zise Formel Țușcă, mulțumit. Între timp îndesase în buzunar o ciocolată de pe raftul din apropiere.
- Da' vezi că s-a scumpit prețu' pentru pulărăi ca tine! E dublu! 
- Cu atât mai bine, coaie!
Formel Țușcă plăti, îndesă salamul în geanta pentru laptop și ieși.
- Clanță, cretinule! auzi în spate salutul vânzătorului.
- Clanță-clanță! mormăi el, izbind ușa cu vârful bocancului. 

Nu făcu doi pași, că se trezi cu o proteză dentară în obraz. Fratele mai mic al lui Lăscărică îi arsese două palme Doamnei Dârjală, care lăsase sacoșele jos să-și tragă sufletul. Formel Țușcă îi trase Doamnei Dârjală un bombeu peste țurloaie și trecu mai departe. Asemenea ocazii nu se pierd. Polițistul Ambrozel Bulache notă ceva în agendă, apoi își puse ochelarii și-i făcu un semn cu ochiul. Cu siguranță, Doamna Dârjală urma să primească o amendă usturătoare. Doamne-ajută!

Nici nu deschise bine Formel Țușcă ușa apartamentului, că se și trezi cu motanul Costel, refugiat de la Maiorul Gicu Crăpan, gudurându-se pe lângă el. Îl expedie cu un șut în ecranul televizorului și se duse în bucătărie. Lăsă geanta pentru laptop pe masă și băgă sacoșa în frigider. Nu-i era foame, așa că se așeză în fotoliu și deschise "Dostoievski for dummies". Toate operele rezumate în 40 de pagini. Cartea nu mai avea decât unsprezece, pentru că Formel Țușcă rupea fiecare pagină după ce o citea, ca să nu uite unde rămăsese. Adormi istovit după două paragrafe. Visă că șeful îi tăiase din salariu pentru că folosise cratime într-un articol. "Mulțumesc, cretinule, da-ți-aș clanță!", îi spusese el. Motanul Costel mirosi salamul și se ascunse speriat în mașina de spălat, unde își avea culcușul de când se tăiase curentul. Ciocolata se topea în buzunar. 

* Această proză este un link din hipertextul Razna pe ouate.