e singurul viciu al lui Corduș Semețeală. O mai fi având el și altele, dar asta numai el o știe. Ceilalți nu. Una-două Corduș Semețeală își aprinde o țigară. Dependent, zic unii. Fără voință, zic alții. Un obicei scârbos, zic și unii și alții. Ani întregi lui Corduș Semețeală nu i-a păsat deloc. Nici cât negrul sub unghie. Să zică, dacă așa vor. Și nu i-a mers rău. Până-ntr-o luni, când îl năpădi dorința de a renunța la acest obicei. Așa, dintr-odată. Ca un sughiț. Stătea pe balcon, fuma o țigară și privea cinci ciori înșirate pe-o cornișă. Nu-i bine să te lași dintr-o dată, se știe. Nu-i sănătos. Își stabili o normă, care să scadă cu timpul. O țigară pe oră, pentru început. Își putea nota orele în agendă, urmând să le taie cu pixul pe măsură ce fuma. Avea o agendă frumoasă, cu coperte de piele. Mulțumit de decizie, își mai aprinse o țigară. A treia, după socoteala lui. A șasea, după mucurile din scrumieră. Întinse mâna și, cum-necum, scăpă bricheta peste balustradă. Se repezi să coboare ca s-o recupereze. Jos dădu peste Polițistul Ambrozel Bulache, care tinea bricheta într-o mână, iar cu cealaltă se scărpina în creștetul capului. Brichetă de birou, deh.
Fără să stea pe gânduri, Polițistul Ambrozel Bulache îl umplu pe Corduș Semețeală de vânătăi și de cucuie, îl înhăță de guler și-l târî până la secție. În celulă mai erau cinci cetățeni, toți cu cucuie și vânătăi. Bromuț Mulțumeacă avea și nasul spart. Firesc, de vreme ce ajunsese acolo pentru că purtase masca sub nas. Nea Bâzdocea îi pusese piedică fără voie unei băbuțe, care se tăiase rău în cioburile sticlei pe care o ținea în mână. Dorel de la benzinărie se îmbătase și urlase cântece obscene în tramvai. Nea Clipócea împuțise liftul cu vânturile lui. Pustulică Smârc fusese urâcios. Nimănui nu-i plac oamenii urâcioși, nu numai Polițistului Ambrozel Bulache. În momentul în care intră în celulă Corduș Semețeală, Bromuț Mulțumeacă scâncea și se smiorcăia, Nea Bâzdocea bătea din picior, Dorel de la benzinărie înjura de mama focului, Nea Clipócea trăgea vânt după vânt, iar Pustulică Smârc stătea ciucit într-un colț, enervând pe toată lumea cu mutra lui urâcioasă. Un coșmar, nu alta. Corduș Semețeală își aprinse o țigară și hotărî să nu mai ia niciodată, dar niciodată, decizii pripite.
* Această proză este un link din hipertextul Razna pe ouate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu