a fost cu bucluc, trebuie spus de la bun început. Bulime Uimeală s-a fript atât de tare cu ciorba, încât limba i s-a chircit ca un limax pe care ai presărat sare și i-a căzut în castron. La "Patru buze" se mănâncă bine, se știe, dar clienții aveau altă părere în acea zi, așa că nu era nici țipenie în preajmă. Bulime Uimeală duse mâna stângă la gură și o luă la fugă, răsturnând mesele goale. Martorii spun că ar fi dus amândouă mâinile la gură, dar nu-i deloc adevărat. Nici nu putea s-o facă, de altfel, pentru că în mâna dreaptă strângea lingura. O strângea cu putere, de parcă ar fi bănuit că vrea cineva să i-o ia. Nu voia nimeni așa ceva, desigur. De această dată.
După ce răsturnă mesele, Bulime Uimeală ieși val-vârtej prin ușa de sticlă. Cât pe-aci să-l doboare pe Măfutel Enea, care bântuia pe-acolo, doar-doar s-o lipi și el de ceva. De când îi dispăruse apartamentul, iar atelierul de șters ochelarii dăduse faliment, trăia din mila altora. Prost, cum s-ar zice. Măfutel Enea zărise din stradă castronul aburind, dar parcă nu i-ar fi stat bine să se repeadă la el așa, dintr-o dată. Îi mai rămăsese un strop de mândrie, n-o pierduse chiar pe toată. Ca urmare îi dădu mai întâi târcoale, așezând din mers mesele și scaunele. Fluiera o doină de cătănie din Munții Bârgăului. Făcea pe niznaiul.
- Ia uite, supă de melci! zise el la un moment dat, cu prefăcută surprindere.
Apoi se așeză la masă și hăpăi ciorba cât ai clipi, cu limba lui Bulime Uimeală cu tot.
- Felul doi! strigă el. Ceafă cu cartofi prăjiți și salată de ardei copți! Mai repejor, femeie, că n-am toată ziua la dispoziție.
Tumultina Spârc, răsărită ca din pământ, bâigui ceva încurcată și dispăru la repezeală. Lui Măfutel Enea nu-i venea a crede ce auzise. Nu știa că Bulime Uimeală era șef de depou la Institutul Național de Simț Critic și așa obișnuia să vorbească. Ținea de domeniul public. Iar acum, iată, așa vorbea el. Măfutel Enea nu știa nici că "Patru buze" însemna Tumultina Spârc. Ea gătea, ea servea, ea spăla vasele, ea ținea contabilitatea și tot așa. Era și unic asociat pe deasupra. Doar numele crâșmei nu-l pusese ea. Speriată de tonul lui Măfutel Enea, femeia vărsă uleiul din tigaie pe aragaz și focul izbucni numaidecât. Un fum gros se răspândi mai întâi în sală, apoi ieși în stradă.
Când sosiră pompierii, Măfutel Enea privea de pe trotuar flăcările care ieșeau pe ferestre, iar Tumultina Spârc plângea așezată pe bordură. Câinele Spoială îi lingea lacrimile. Tatăl lui Lăscărică se căznea să scoată pe ușa din spatele crâșmei un sac de conserve. Izbuti în cele din urmă, dar acolo îl aștepta Polițistul Ambrozel Bulache, care i-l confiscă fără nici o vorbă. Nu s-a știut niciodată nimic despre acel sac. Pisica Florentina a văzut întâmplarea cu ochiul ei, dar n-a dezvăluit-o nimănui.
- Mișcă-te mă odată, Dumnezeu' cui te-a făcut, că de-aia iei salariu! se trezi Măfutel Enea strigând la Pompierul Țintel Pleaoscă. Nu știa că nu e indicat să răcnești la asemenea oameni. Să-i înjuri nici atâta. De fapt el știa, dar Bulime Uimeală nu. Pompierul Țintel Pleaoscă lăsă furtunul să cadă și-i aplică lui Măfutel Enea un pumn în bărbie, un upercut ar spune unii, de-l proiectă chiar în pălălaia care aproape că mistuise clădirea. Până să se apuce din nou de treabă Pompierul Țintel Pleaoscă, Măfutel Enea se făcuse scrum. Au mai găsit din el doar nasturii de la șliț și o înștiințare de plată de la primăria din Panciu, din 2001.
Bulime Uimeală, care între timp străbătuse două bulevarde, patru străzi și șase alei, apăru de după colț. Sleit de atâta alergat, se împiedică de Tumultina Spârc, care adormise ghemuită pe bordură, mai făcu vreo doi pași împleticiți și se sprijini cu umărul de mașina de pompieri, fără să dea drumul lingurii din mâna dreaptă. Mașina se răsturnă pe-o parte și un val uriaș de apă mătură strada până departe, spre Casa Presei Libere. Tumultina Spârc se înecă în somn, Câinele Spoială muri pentru a doua oară, iar Pompierul Țintel Pleaoscă fu avansat pentru bravură. De atunci, Bulime Uimeală n-a mai scăpat de mătreață. Când nu-ți pică bine prânzul, lucrurile nu pot merge decât prost.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu